Si angajatii spera sa nu mai existe.

Ianuarie trecut, mergand in oras pentru treburile mele, am descoperit (descoperit este cuvintul potrivit pentru ca acest restaurant este putin ascuns din bulevard) restaurantul chinezesc Mao Lin.

Eram cu sotia si era ora de pranz. Am fost primiti

ireprosabil (un chelner ne-a deschis zelos usa de la intrare si ne a condus la o masa). Meniul era bogat, pentru toate gusturile, si exact cum m-as fi asteptat de la un chinezesc care se respecta. Gama de vinuri nu este vasta dar de calitate si se gasesc si vinuri italiene printre cei mai buni si renumiti.
Din pacate nu aveau (si nu au nici acum) berea lor chinezeasca (sigh!).
Am mancat abundent, putin de toate, si calitativ vorbind mi se face pielea gaina. Atat de mult ne-a placut ca, dupa ce am rezolvat niste obligati in oras, ne am reintors pentru cina.

Inca o data am comandat multe si calitatea s-a confirmat superba. In primul rand, eu fiind foarte selectiv fata de ceea ce mananc si dupa cum sunt primiti clientii, am observat (in special) ca meniurile sunt usor de digerat.
Tot atunci am observat ca peste tot era o curatenie aproape maniacala: nici o umbra de praf, iar la baie puteai sa mananci (beh, sa nu exageram, hehehe!).

De atunci, eu cu sotia, am fost aproape de 3/4 ori pe luna, si am invitat la masa familia, prietenii.. si am facut mereu o mare impresie.
Intr-adavar, o masa de afaceri ar fi fost reusita foarte foarte bine si impresionanta.

In aceasta perioda, din pacate, chelnerii niciodata au fost aceeasi. Semnul foarte prost ca ceva ciudat se misca...
Eu sunt client in multe restaurante din oras, si am chelneri care aproape au devenit prieteni iar de fiecare data nu trebuie sa spun ce doresc sau ce fel de vin doresc la masa, s.a.m.d... parca-mi citesc in ochi.

Atat de des am frecventat acest restaurant incat am observat, de fiecare data, cum calitatea tuturor serviciilor s-a dus sub orice critica. Adica: data trecuta, mancare putina si parca gatita de doua ori, rece, nu mai se gaseau cele sosuri picante care imi plac mult mie, ospatarul care l-am vazut venind de la magazinul de vis a vis cu un pui pe care l-a adus in bucatarie (n-au aprovizionare???), fum de tigara si vapori de bucatarie in sala (nu ca fusese multi clienti ci sistemul de aerisire ori era stricat ori nu era pornit (trebuie sa faca economie???).
Am chemat sefa de sala D-na Simona (pe urma am descoperit ca era sotia bucatarului, unul din patronii localului) si am intrebat-o daca au schimbat cumva bucatarul pentru ca, inainte, meniul a fost mereu deosebit.
Foarte tulburata si atenta la plangerile noastre, ne-a rugat sa ne reintoarcem cu promisiunea ca nu se va mai intempla.
Da, ne am intors inca o data. Pentru ca bucatarie chinezeasca ne place la nebunie si pentru faptul ca (sigh!!) nici un alt restaurant cu tipicul chinezesc exista in oras.

Aseara D-na Simona nu era. Foarte bine: bucatarul nu stie de noi, asa ca am posibilitatea de a verifica daca plangerile noastre anterioare s-au schimbat in ceva pozitiv (oricum nu stiu daca e de vina cinismul meu natural, oricum, nu aveam incredere).

Ahhfff! De aceasta data mancarea a sosit fierbinte, carnea promisa in meniuri s-a vazut putin, crevetii din orez (am comandat orez cu creveti) nici parfumul lor au lasat (adica, nu au fost deloc), pachetelele primavara au ajuns inca congelate inauntru (pachetele de iarna?!), sosurile toate au fost rancede (cineva in familia a trecut noaptea la baie...), pentru bete (ador sa mananc cu betele) a trebuit sa ma rog, cantitatile de mancare discutabile, curatenie practic inexistenta si canapelele puteau a mucegai.

M-am saturat de a asista de fiecare data la o tragedie umana: acum doua saptamani, o ospatara alerga prin local ca se servesca clientii (putinii, si rost n-avea deloc sa alerge) cu pasii mici mici si repezi repezi ca zici ca acum sosise (sclava) din China, ascunzand propria sa demnitate, cu frica de a-si pierde - daca nu - locul de munca (!!!).
De multe ori am stat de vorba cu ospatari/e si, de fiecare data, ne au povestit conditiile proaste de munca si felul cum sunt tratati.
Ca se ajungi sa-ti jignesti propriul tau personal, inseamna ca nu esti demn nici sa traiesti cu animalele.
Dar am o nelamurire: de cate ori, in aceasta Tara, ii este permis unui intreprinzator sa-si schimbe personalul? Angajatii, ca pe sosete? La nesfarsit?
Oare exista vreo smecherie ca se nu mai faci carti de munca nimenui (pentru scutirea de taxe, impozite, etc..)?
Nu mi s-a intamplat nici o data sa cunosc in acelasi restaurant 12 (doisprezece!!) chelneri diferiti, in sase luni...

Am auzit ca Mao Lin a deschis un nou punct la Tomis Mall..

Mao Lin - Restaurant Chinezesc
B.dul Mamaia, nr 68
Constanta
(in spatele rest. London)